Specii lemn

Lemnul de abanos – culoare și o poveste fascinantă

În articolul despre rame am făcut referire și la stilul olandez, cu rame din lemn de abanos sau din lemn ebonizat. Mi-am dat seama atunci că despre lemnul de abanos nu am scris încă nimic. M-am hotărât să îndrept această greșeală, mai ales că este vorba despre esente de lux, folosite și acum, la fel ca în trecut, pentru fabricarea obiectelor foarte valoroase. Despre ebonizare voi vorbi cu altă ocazie. Vă spun doar că ebonizarea este un procedeu de tratare a lemnului prin care un lemn de altă esență capătă culoarea închisă și opacă a abanosului.

lemn de abanos
rama oglinda stil olandez
sursa foto: 1stdibs.com
Tipuri de abanos

Abanosul este o esență exotică care face parte din genul Diospyros. Este cunoscut din timpuri străvechi, bijuterii, obiecte de cult și măști din abanos fiind găsite în mormintele faraonilor egipteni. De altfel numele lemnului provine din egipteană – hbny – fiind preluat de vechii greci ca ebenos.

Sunt mai multe tipuri de abanos – după unele surse peste 700 – care diferă prin origine și intensitatea culorii negre. Toate au însă în comun culoarea neagră. Aria de răspândire este Africa, Asia și sud-estul SUA.

Cele mai cunoscute tipuri de abanos sunt:

  • Diospyros crassiflora, numit și abanosul gabonez sau camerunez. Se găsește în vestul Africii și are o culoare neagră profundă
  • Diospyros ebenum, abanosul de Ceylon. Îl găsim în Sri Lanka (vechiul Ceylon) și în India, iar culoarea este neagră cu ușoare colorații gri sau maronii
  • Diospyros celebica, sau abanosul Makassar. Provine din Indonezia și este mult mai colorat comparativ cu celelalte două, semănând cu zebrano
lemn de abanos
abanos Makassar sursa foto: core77.com
Copacul abanos

Indiferent de specie, copacul crește foarte încet și are nevoie de 70 până la 200 de ani pentru a ajunge la maturitatea la care poate fi exploatat. Nu are dimensiuni mari, putând ajunge la 20-25 m înălțime și 1 m diametru. Are rădăcini adânci și puternice pentru a putea rezista solurilor aride sau perioadelor lungi de secetă.

Este un copac solitar, care preferă solurile pietroase și infertile. Teoria spune că preferă aceste soluri pentru că în soluri mai fertile, acolo unde sunt și alte plante, ar fi distrus de celelalte specii. Scoarța este de culoare gri cenușiu până la brun pal.

Caracteristicile lemnului de abanos

Lemnul de abanos este foarte greu, atât de greu încât nu plutește pe apă ci se scufundă. Densitatea lui este între 950 si 1500 kg/m³, în funcție de specie.

În secțiune se vede foarte clar diferența dintre alburn și duramen. Duramenul este cel care are culoarea neagră, alburnul având culoare deschisă, chiar galben pai. Cu cât este mai bătrân cu atât culoarea este mai închisă, iar sub 50 de ani lemnul nu este interesant, culoarea fiind mult prea deschisă.

Fibra este dreaptă și fină, uneori ușor ondulată, cu aspect cerat și luciu mat. Porii sunt difuzi, medii-mari, fără un aranjament specific. Inelele anuale sunt distincte și se văd mici depozite minerale. Are un conținut ridicat de uleiuri ceea ce poate face uneori dificilă lipirea lui, dar care îl face foarte rezistent la atacul termitelor și al altor insecte și foarte durabil, fiind rezistent la putrezire.

Se poate finisa ușor. Deoarece este foarte dur se poate polișa și fără a fi finisat. La final capătă un luciu fin, cerat și mătăsos. Din cauza conținutului mare de săruri, praful rezultat la prelucrările mecanice poate provoca alergii, iritații sau mâncărimi ale pielii.

lemn de abanos
sursa foto: treeplantation.com
Cum se explică greutatea și colorația lui neobișnuită

Abanosul absoarbe săruri din solurile pietroase în care crește și cu timpul canalele din duramen sunt obturate și nu mai pot absorbi hrana. În timp copacul ajunge să se hrănească numai din ce absoarbe alburnul. Din acest motiv și creșterea este foarte înceată.

Duramenul aproape se pietrifică în timp, iar sărurile se depun pe pereții celulelor, culoarea închizându-se din ce în ce mai mult. Fixarea de săruri îl face să devină și foarte greu. Așa se explică densitatea foarte mare.

lemn de abanos
sursa foto: bellforestproducts.com
Utilizările lemnului de abanos

Lemnul de abanos era folosit inițial pentru obținerea cărbunelui, a sculpturilor tradiționale, pieptenilor, săgeților, cupelor, mânerelor de cuțite. După ce europenii au cucerit țări din Africa și Asia și le-au transformat în colonii au început să exploateze abuziv și irațional resursele țărilor respective. Lemnul de abanos a ajuns astfel în Europa, ca lemn exotic, fiind folosit de producătorii de mobilă pentru piese deosebite de mobilier.

Datorită durității și omogenității sale abanosul se sculptează foarte bine. Pe la sfârșitul sec. al XVI-lea, abanosul a ajuns și în Franța. Producători celebri de mobilă l-au prelucrat înnobilând mobilierul cu sculpturi. Acești producători au început să fie numiți ebeniști, iar cu timpul termenul a fost asociat cu maeștri producători de mobilier. Și la noi a fost adoptat termenul de ebenist, dar acum este legat mai mult de restauratorii de mobilier vechi.

A fost o perioadă când se făcea multă mobilă din abanos. Cu timpul, exploatarea irațională a dus, ca în cazul palisandrului sau a unor mahoni, la reducerea și chiar dispariția abanosului din multe țări. Lemnul a început să fie folosit pentru lucrări mai mici, pentru obiecte decorative, cutii de trabucuri sau bijuterii, intarsii și inserții, pipe și mânere de cuțit. Tot din lemn de abanos se fac și instrumente muzicale de suflat (clarinet), chitare, clape de pian.

Abanosul folosit la fabricarea mobilierului a fost înlocuit cu alte specii de lemn, încercându-se reproducerea culorii cu ajutorul baițurilor sau a tratamentelor speciale (ebonizare).

lemn de abanos
sursa foto: onlinegalleries.com
lemn de abanos
sursa foto: onlinegallery.com
lemn de abanos
sursa foto: damascusoutlet.com
Exploatarea exageratată a dus în unele locuri la dispariția totala a unor specii de abanos

Exploatarea exagerată și fără un plan de reîmpădurire a dus la situații dramatice în cazul lemnului de abanos. Pentru a proteja ceeea ce a mai rămas, țări precum Sri Lanka sau India au interzis exportul.

Studiile făcute de CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora – Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție) au arătat că specii precum abanosul Makassar s-au redus cu 50% în ultimele 3 generații, iar Mun Ebony (Diospyros Mun), un tip de abanos ce crește în Vietnam și Laos s-a redus cu 80% în ultimele 3 generații.

Perspectiva dispariției totale i-a făcut pe mulți să se implice în protejarea lui, să facă apel către populație pentru a se gândi de doua ori înainte de a cumpăra sau de a prelucra lemn de abanos. Au fost și personalități, precum Bob Taylor, cofondatorul companiei Taylor Guitars, care s-au implicat în astfel de campanii:

„Am ajuns într-o țară și am exploatat abanosul până l-am terminat. La propriu. După care ne-am mutat în altă țară. Și l-am terminat și acolo. Spun „noi” pentru că noi suntem cei care am distrus abanosul. Abanosul nu a fost tăiat de oamenii din Africa pentru nevoile lor. Ci l-am taiat noi și l-am scos din Africa pentru a face chitare din el”- a recunoscut Bob Taylor cu sinceritate în anul 2012.

Toate acestea au făcut ca abanosul să fie cu adevarat o specie de lux. Pentru a vă face o idee, prețul unui m³ de abanos este în jur de 13.000$. Dacă va spun și că stejarul alb se vinde în SUA cu 120$ m³, imaginea va deveni mult mai clară.

O idee pentru a salva specii de abanos ajunse la dispariție a fost transformarea lor în bonsai. Abanosul, pentru ca nu crește nici repede nici foarte înalt, se poate transforma în acest tip de copac pitic. S-au făcut astfel de încercări cu rezultate foarte bune. Din păcate acest lucru este numai un surogat, care duce la mutarea vechilor păduri în sere.

lemn de abanos
sursa foto: treeplantation.com

 

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

3 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Diospyros Melanoxilon este cel mai important lemn de abanos.Iar in afara de pomii Diospyros mai exista si lemnul african negru Dalbergia Melanoxilon care e considerat de multi a fi originalul abanos care era folosit de egipteni.D.Melanoxilon e de fapt un palisandru iar lemnul din toate pozele postate este palisandru si nu abanos din genul Dyospyros.As mai completa si cu faptul ca nu toate cele 700-1200 de specii de Diospyros produc lemn de abanos.

  • Abanosul nu a fost exterminat. Iar cele mai salbatice exploatatii sunt facute de colonistii chinezi care au cucerit in prezent Africa. Mihaela este atat de ignoranta si prostita de „educatia” comunista inca nu si-a dat seama ca toate cele 3 poze pe care le-a postat in articol sunt produse de calitate inferioara facute in China, symbolice pentru risipa facuta. Spune nu comunismul si generatiei lobotomizate.

Categorii

Abonează-te la newsletter

ro_RORomanian